Da, am in sfarsit curent!
A fost greu, a durat 3 luni si ceva, a trebuit sa fac cateva zeci de vizite la EON si sa dau cateva sute de telefoane. A fost greu, dar a meritat.
Joi dimineata, am vorbit cu maistrul respectiv si mi-a spus ca in sfarsit “incearca” sa ajunga in cursul zilei pentru a-mi instala contoarul. Dupa 3 luni, eram atat de aproape… 20 de minute si vreo 3 telefoane de amenintare mai tarziu, deja incercarea devenise o certitudine. “Da domne, sigur venim astazi.”. UAU, toate fanteziile mele puteau deveni realitate, chiar in ziua aceea.
Dupa o asteptare chinuitoare, pe la vreo 2 apare o masina de la EON. Doi meseriasi se dau jos, unu din ei avea contoar-ul MEU in mana. Se apropie de stalp.
- Aaaaa nuuuu. Nu se poate.
- Ce s-a intamplat domnule? Care e problema? (spun cu ceva frica in glas)
- Vedeti dumneavoastra, siguranta asta de aici e de 32.
- ???
- Ar trebui sa fie de 16.
- Da, si?
- Pai nu putem sa va montam cu siuranta asta.
Lumea mea, visele, sperantele mele se prabuseau.
- Pai de ce?
- Pai ar trebui sa fie de 16?
- Si de ce nu e?
- Pai v-au pus siguranta gresita astia de v-au facut lucrarea.
- Hai domne, 16-32 ce importanta are. Mata pune contoaru acolo si da-mi drumu la curent.
- Nu se poate ca la mine in acte scrie 16. Nu pot sa pun asa.
Si uite asa, cu toate protestele mele, se urca animalele in masina cu contoarul MEU si pleaca. Dumnezeu matii de muist. Lumea mea se prabusea. Contoarul MEU fusese in fata casei si plecase!!! De la extaz la agonie in cateva minute!
Nervi, telefoane, amenintari cu moartea la firma care facuse bransamentu, telefoane la EON, in fine, vineri dimineata la 8 vin astia si schimba nenorocita aia de siguranta. Buuun, acuma era doar o problema de a-i convinge astia cu contoaru sa vina vineri. Telefoane peste telefoane, amenintari, rugaminti, lacrimi, etc. Pe la ora 2 apare iar masina. Pana sa ies eu din casa, omu deja incepuse sa monteze contoaru.
- Vedeti domnule am venit astazi? Ne-am gandit sa facem treaba buna, acuma na, ce sa facem, il pune asa cu siguranta asta, dar sa stiti ca trebuia de 16, nu de 32. Da ne-am gandit ca domne azi e vineri, hai sa mergem sa-i dam drumu la curent omului, ca nu mai stea si in weekend pe intuneric, vedeti cum suntem noi, numai asa a sa fie treaba buna. Eh, acuma vedem cinstea cine o face.
- Da siguranta e schimbata, uitati-va mai bine la ea.
- A? Aaa, da. Bine ca au schimbat-o domne ca altfel nu va puteam pune asta.
Crucea mamii viastre de muisti. Oricum eram pregatit. Unu din ei era urcat pe stalp, deci era inofensiv, iar eu ma plasasem intre astalalt si masina. Daca facea o miscare in spre masina, THE MOTHER FUCKER WAS GOING DOWN. Eram decis sa nu-l mai las sa plece cu contorul MEU.
Anyway, aia au montat treaba, si doua zile cu electricianul mai tarziu, 15 milioane in prize si intrerupatoare, 4 gauri in pereti si multi nervi, am curent.
Am lumina in fiecare camera/hol/baie, am curent la fiecare priza, am apa curenta, apa calda, pot sa fac dus, pot sa ma spal pe maini si sa trag apa dupa ce ma cac! Am chiar si caldura in unele camere, merge televizorul si xbox-ul… ce mai, confort domne. Incredibil ce poate face enerigia electrica in viata unui om!
Bine inteles ca vineri seara am sarbatorit, dar revin cu detalii mai tarziu, cand o sa am si poze:D
October 29, 2008
Shukar Bairam
Posted by Mihai under No comment, Zona libera | Tags: Bartailean, Diamant, Hamerica, Logan, seminte, tigani |[31] Comments
Vineri seara, ca sa sarbatorim electrificarea asezamantului, am fost la petrecere tiganeaseca.
Bartailean, Shukar Diamant, Logan si Hamerica si-au pus tolu de petrecere, au luat semintele, cartile, alba neagra si si-au instalat masuta plianta in Blackout unde au facut un ban cinstit vanzand seminte, dand in carti si ghicind in palma.
Cateva poze pentru dumneavoastra:
